Paştele reprezintă una dintre cele mai importante sărbători anuale creştine, care comemorează evenimentul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, considerat Fiul lui Dumnezeu în religiile creştine, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare. Data de început a Paştelui marchează începutul anului ecleziastic creştin. Există unele culte creştine care nu sărbătoresc Paştele.

Modul de calcul pentru Sfintele Paşte

Data celebrării Paştelui are la bază două fenomene astronomice: echinocţiul de primăvară şi mişcarea de rotaţie a Lunii în jurul Pământului. Astfel, Paştele se serbează în duminica imediat următoare primei luni pline după echinocţiul de primăvară.

Durata

Paştele creştin are o durată de 40 de zile, cuprinse între sărbătoarea Învierii Domnului (prima duminică de Paşti) şi sărbătoarea Înălţarii Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi. Primele 3 din cele 40 de zile pascale sunt zile de mare sărbătoare.

Cronologia sărbătorilor pascale

Sărbătoarea Paştilor este precedată de o lungă perioadă de post, în care se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Ultima săptămână din Postul Mare, numită Săptămâna Patimilor, începe în Duminica Floriilor, când se sărbătoreşte intrarea lui Isus Cristos în Ierusalim, şi se sfârşeşte în Sâmbăta Mare. Este săptămâna în care sunt comemorate patimile lui Iisus, răstignirea şi moartea Sa din Vinerea Mare.

Obiceiuri de Paşti

Cel mai răspândit obicei creştin de Paşti este vopsirea de ouă roşii, a căror prezenţă este obligatorie pe masa de Paşti, deşi în prezent se vopsesc ouă şi de alte culori (verzi, albastre, galbene etc.). În folclorul românesc există mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouă de Paşti şi de ce ele au devenit simbolul sărbatorii Învierii Domnului. Una dintre ele relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a aşezat coşul cu ouă lângă cruce şi acestea au fost înroşite de sângele care picura din rănile lui Iisus.
Cu ocazia sărbătorilor Pascale gospodinele prepară şi alte mâncăruri tradiţionale: pască, cozonac, drob.
Unele obiceiuri asociate acestei sărbători, cum ar fi iepuraşul de Paşti sau căutarea ouălor colorate s-au răspândit şi printre necreştini.

Culte creştine care nu sărbătoresc Paştele

Anumite culte creştine nu sărbătoresc Paştele, acestea sunt: Martorii lui Iehova, Biserica Mormonă, Adventiştii de Ziua a Şaptea